Romania va participa in 2014 intr-o misiune spatiala europeana spre Luna

[You must be registered and logged in to see this image.]

Prin intermediul programelor ESMO si
ESEO, Romania are o sansa importanta de a demonstra ca in ciuda
infrastructurii deficiente, poate sa duca la bun sfarsit misiuni in
spatiu. Pentru a afla mai multe, cititi articolul de mai jos.

Romania va participa in 2014 intr-o misiune spatiala europeana pe Luna
Intr-o decizie politica foarte importanta- sansa oferita de agentia spatiala europeana in perspectiva integrarii Romaniei in randurile sale, doua din institutiile de
invatamant din Bucuresti, respectiv Universitatea Politehnica din
Bucuresti si Universitatea Bucuresti au fost incluse pe lista centrelor
de cercetare care vor contribui la dezvoltarea programelor ESMO si ESEO.

Trebuie
subliniat ca este pentru prima data cand institutii din Romania sunt
implicate la un asemenea nivel, de obicei, din lipsa infrastructurii si
experientei in domeniul spatial, Romaniei fiindu-i oferita doar
posibilitatea de a avea acces si de a procesa anumite date culese de
satelitii ESA.

Perspectiva aceasta onoranta pune insa in discutie
capacitatea celor doua institutii care vor trebui, dincolo de
contractul incheiat cu agentia europeana, sa se achite de obligatiile
asumate, fara depasirea termenelor prevazute.

ESEO sau European
Student Earth Orbiter este al treilea satelit dezvoltat in cadrul
programului "Education Satellite Programme”- un microsatelit care de la
nivelul unei orbite LEO va capta imagini ale Pamantului, va masura
nivelul radiatiilor si va testa noi tehnologii spatiale (o camera
stelara si un asa numit "reaction wheel”).

In principiu satelitul va fi lansat in
decursul anului 2012 la bordul unei rachete Vega, avand durata de viata
calculata pentru un minim de 6 luni.

ESEO este un satelit ce va
cantari sub 100kg si care va avea un volum maxim impus de 100x100x100
cm. Alimentat de panouri solare a caror putere medie va fi de 100W (cu
un maxim de 180W) si sustinute de un banc de baterii LiIon cu
capacitatea de 190Wh, satelitul va avea o magistrala de putere
nestabilizata cu tensiunea variind intre 24 si 32 V curent continuu.

Controlul
termic al platformei se va face fie pasiv prin utilizarea unor straturi
speciale de materiale izolatoare, fie activ prin folosirea unor retele
de termistori.

Dotat cu 2 senzori solari, 2 magnetometre, 3
giroscoape, 3 "magnetorquers” si 1 "momentum wheel” carora li se vor
adauga experimentele stiintifice amintite mai sus, noul satelit va fi
capabil sa comunice cu solul in banda S la frecventele 512 kbps si 38.4
kbps.

In acest proiect UPB va trebui sa dezvolte partea de
structura.

ESMO sau European Student Moon Orbiter va fi primul
satelit educational trimis spre Luna cu tehnologie inspirata de cea
folosita de misiunea Smart1 si al patrulea satelit din programul
"Education Satellite Programme”. Contractorul principal este Surrey
Satellite Technology Limited din Anglia, iar subcontractanti sunt mai
multe universitati din tari membre sau aflate in colaborare cu ESA.

Este vorba despre un satelit cu
dimensiunile 120x110x100, cantarind 265kg din care 93 kg de combustibil,
propulsat de un sistem de 4 motoare bipropelant, capabile sa dezvolte o
forta de 22N la un impuls specific de 285s.

Sistemul de putere
este alimentat de 2 panouri solare in tehnologie GaAs dezvoltand nominal
170 W si alimentand o magistrala nestabilizata de 24-29 V si mai
departe un sistem de baterii LiIon cu capacitatea de 15 Ah.

Sistemul
de management al datelor de bord este deservit de 2 procesoare tip
Leon2 in configuratie de back-up si de o magistrala de date CAN.
4
statii de sol vor asigura comunicatia cu satelitul : Vilafranca,
Raisting, Kourou si Perth- comunicatie care se va efectua
omni-directional la rata de 8kbps in cazul telemetriei si 4kbps in cazul
telecomenzilor.

Satelitul va fi pus pe o orbita de transfer
geostationara undeva la sfarsitul lui 2013-inceputul lui 2014 (o data
concreta de lansare va trebui sa fie stabilita ulterior, momentan fiind
prematur sa se avanseze informatii de acest gen considerand ca satelitul
nu este inca nici in faza de proiectare ci doar de stabilire a
cerintelor tehnice).

De acolo, pentru a evita transferul direct
catre orbita dorita in jurul Lunii si implicit consumul mai ridicat de
combustibil, satelitul isi va activa motoarele si va calatori prima data
spre punctul Lagrange L1 al sistemului Soare-Pamant/Luna (o calatorie
de aproximativ 3 luni la viteza dezvoltata de propulsoarele de bord) si
mai apoi spre orbita lunara.

La bord vor fi instalate urmatoarele
experimente stiintifice:
-Narrow Angle Camera
-LunaNet
-Radiation
Monitor
-Radar
-Microwave Radiometric Sounder

Romania este
prezenta in proiect prin Universitatea Politehnica
Bucuresti-responsabila pentru 2 din subsistemele satelitului (ADCS si
structura) si prin Universitatea Bucuresti responsabila pentru
dezvoltarea experimentului care vizeaza monitorizarea radiatiei.

Dintrea
acestea, cel mai complicat pare sistemul ADCS sau "Attitude
Determination and Control System” care include definirea cerintelor de
zbor, dezvoltarea legilor de control, simulari, integrarea tuturor
senzorilor ce fac parte din sistem si in final transcrierea acestor legi
si algoritmi de zbor in codul propriu zis ce urmeaza a fi instalat in
computerul de bord si care va coordona intreaga activitate de control si
pozitionare a satelitului pe orbita.
Sistemul ADCS de pe ESMO va
cuprinde 4 senzori solari, 2 camere stelare, 2 IMU ("inertial
measurement unit”), 4 "reaction wheel” si 4 motoare.

Desi vor
beneficia de sprijinul contractorului SSTL (o firma cu vechi state in
industria aerospatiala) precum si de suportul tehnic si de
infrastructura ESA (incluzand aici punerea la dispozitie pentru teste a
laboratoarelor din ESTEC) se anunta un proiect pe cat de interesant, pe
atat de greu si ramane de vazut cum se va descurca Romania in conditii
concrete de lucru, mai ales in lumina conditiilor precare care au
afectat dramatic invatamantul romanesc in ultimii 20 de ani.
Vom
urmari asadar cu interes evolutia acestui proiect si speram intr-o mai
mare deschidere a celor 2 institutii de invatamant (in privinta
popularizarii in presa prin comunicate oficiale a rezultatelor
obtinute).