Creatorul vietii artificiale se destainuie

AccessGratuit wrote:[You must be registered and logged in to see this image.]

In urma cu cateva saptamani,
cercetatorul american Craig Venter facea o dezvaluire-soc, anuntand mass
media ca a reusit sa creeze viata artificiala. Timp de cinci ani,
Discovery Science a urmărit acest proiect de producere artificială a
vieţii, pentru a realiza documentarul VIAŢA CREATĂ ÎN LABORATOR -
difuzat în premieră sâmbătă, 12 iunie 2010, de la ora 20.20. Cu ocazia
acestei premiere, DESCOPERA.ro a realizat un interviu, in exclusivitate
pentru Romania, cu Dr. Venter.

Cea mai mare izbanda stiintifica a anului - si, cu mare
probabilitate, a primului deceniu al secolului XXI - este obtinerea
in laborator a primei celule cu genom sintetic: pornind de la
cateva sticlute cu substante chimice si de la un cod genetic
pastrat in memoria calculatorului, oamenii de stiinta de la J.
Craig Venter Institute, din SUA, au fabricat un cromozom bacterian,
apoi l-au "mutat" intr-o celula dintr-o specie diferita de
bacterie, iar acesta a inceput sa functioneze si sa se reproduca pe
baza instructiunilor incifrate in genomul sintetic.



E o realizare de seama a biologiei, intr-o ramura a cercetarii
aflata in plin avant si al carei nume, de aceea, e tot mai des
vehiculat: biologia sintetica. Marea sa insemnatate sta in
promisiunile de viitor pe care ni le face: gratie acestei
tehnologii revolutionare, am putea, intr-o zi, obtine
microorganisme care sa ne rezolve multe dintre problemele cu care
ne luptam azi: ele ar putea absorbi dioxidul de carbon din aer si
ar putea produce, pe baza lui, biocarburanti care sa ne scape de
dependenta de petrol si de poluarea produsa de combustibilii
fosili; ar putea produce vaccinuri in cantitati mari, medicamente
si alte substante utile.




Eroul zilei, in acest context, este, fara indoiala, dr. Craig
Venter, fondatorul institutului sus-mentionat si unul dintre cei
mai remarcabili specialisti ai lumii in inginerie genetica. Site-ul
nostru va prezinta, in exclusivitate pentru Romania, fragmente
dintr-un interviu cu dr. Craig Venter, realizat in cursul unei
teleconferinte la care au participat jurnalisti din opt tari
europene, printre care si Mihaela Stanescu de la DESCOPERA.ro.

 

Interviu,
in exclusivitate, cu Dr. Craig Venter[You must be registered and logged in to see this link.]

Dr. Venter, dupa
aceasta
impresionanta realizare - crearea unui genom sintetic - care ar fi
urmatorul pas in cercetarile dvs.?



Craig Venter. Scopul stradaniilor noastre a fost
urmatorul: lucrurile au inceput in urma cu 15 ani, cand echipa mea
a secventiat primele doua genomuri, incercand sa inteleaga
caracteristicile minime necesare vietii la nivel celular; 15 ani
mai tarziu, ne raportam inca la primul experiment, incercand sa
intelegem care sunt genele esentiale pentru viata. Odata ce
experimentul de principiu - sinteza unui genom si obtinerea unei
celule functionale cu genom sintetic - a reusit, suntem acum
capabili sa lucram eliminand sistematic genele din celula
sintetica, incercand sa ajungem la o structura minimala a
genomului; asta e una dintre directiile de cercetare, la care
echipa lucreaza deja.

Cealalta directie ar fi investigareadiferentelor intre organisme; de pilda, oare ar fi posibil sa
obtinem o alga sintetica si sa transplantam un genom algal? Cred ca
pentru fiecare tip de organism trebuie sa definim foarte clar
barierele biologice care impiedica astfel de realizari si sa le
depasim. Asadar, avem in fata provocari mari.






Dr. Venter, in ce masura e acest proces [obtinerea unei celulel cu
genom sintetic] repetabil? Cat de repede si de precis puteti crea o
bacterie sintetica, in acest moment?



Craig Venter. Procesul este pe deplin repetabil cu
ajutorul ADN-ului sintetic pe care l-am obtinut. Pentru partea de
sinteza ADN, echipa condusa de Dan Gibson a construit de la zero
cromozomul, pentru fiecare experiment pe care l-a facut; l-au
reasamblat de fiecare data si, de fapt, uneori era mai usor sa-l
construiesti de la zero decat sa faci modificari minore. Deci
procesul de sinteza e pe deplin reproductibil. In experimentul care
a dat nastere primei celule sintetice, am obtinut numai o singura
colonie, din toate transformarile posibile, dar, dupa ce am repetat
procesul de mai multe ori, a devenit mult mai eficient. Acum, de
fiecare data cand membrii echipei realizeaza din nou experimentul,
obtin sute de colonii de microorganisme, fiecare celula avand in ea
genomul sintetic. Deci cred ca procesul va deveni tot mai eficient
cu timpul. E perfect reproductibil si cred ca daca o alta echipa ar
face tot ceea ce am descris in lucrarea noastra, ar obtine
rezultate similare. Cu toate acestea, noua ne-au trebuit aproape 10
ani pentru a perfectiona tehnologia, asa ca nu e chiar la indemana
oricui. Intrebarea e daca putem extinde tehnologia si la alte
organisme. Mycoplasmele nu au perete celular, au doar o membrana
plasmatica, cam cum au si celulele din organismul uman, asa ca ar
fi o provocare dificila sa lucram chiar si cu bacterii mai
complexe. Ramane de vazut daca metoda ar merge si cu E coli, de
pilda.

[You must be registered and logged in to see this image.]





Legat de deversarea de
petrol din Louisiana: credeti ca viitorele dvs. micoorganisme
sintetice ar putea ajuta la rezolvarea unei asemenea
probleme?



Craig Venter. E o chestiune dificila, deoarece una
dintre marile ingrijorari exprimate de oameni este legata de
eliberarea in natura a acestor microorganisme sintetice, asa ca
introducerea lor in ocean, in incercarea de a curata apele de
petrol, e un lucru care ar trebui judecat cu mare grija; ar trebui
sa intelegem foarte bine ce presupune introducerea unei forme de
viata care sa consume petrolul. Vrem sa incercam sa luam probe de
apa din Golf , sa vedem daca exista in ea organisme naturale care
sa fi inceput sa metabolizeze petrolul si sa stimulam procesul pur
si simplu obtinand mai multe astfel de organisme.



Dar cred ca singura solutie e, de fapt, sa renuntam la petrolul extras din
zacaminte si sa recurgem la metode alternative de a-l produce. Cred
ca atata vreme cat scoatem petrol din pamant si-l transportam prin
intreaga lume, deversarile sunt inevitabile, iar ceea ce s-a
intamplat ne reaminteste ca avem nevoie de o altfel de abordare.
Dioxidul de carbon nu-l putem vedea, dar petrolul din apa il vedem
foarte bine si consider ca asta trebuie sa ne aduca aminte ca avem
nevoie de o alternativa, iar noi ne straduim in acesta
directie.

[You must be registered and logged in to see this image.]





Dr. Venter, dupa cum
vorbiti, pareti a fi om foarte preocupat de viitorul planetei si al
nostru; ce anume va indeamna sa incercati sa aflati cele mai
profunde mistere ale omului si ale lumii din jur?



Craig Venter. Evident, ca om de stiinta ma aflu
intr-o pozitie privilegiata, care imi ingaduie sa ma gandesc la
aceste probleme si sa ajut la gasirea unor solutii. Am navigat prin
toata lumea, am vazut, de-a lungul vietii, schimbarile care s-au
petrecut - suprafete de ocean altadata neatinse, transformate azi
in locuri pline de gunoaie; am vazut cum s-a ajuns de la abundenta
de peste - la care eram martor in tinerete - la populatii de pesti
distruse in proportie de aproape 99%. Cred ca toti avem raspunderea
de a incerca sa imbunatatim soarta omenirii, ca oamenii de stiinta
au responsabilitati deosebite in aceasta privinta. N-ai cum sa
nu-ti dai seama de problemele mediului si atunci cand exista
cunostinte stiintifice si posibile metode de a imbunatati situatia,
simt ca toti oamenii de stiinta au raspunderea de a incerca sa faca
ceva.

[You must be registered and logged in to see this image.]






Cat de departe credeti ca
ne aflam de crearea unei forme de viata sintetice, capabile sa
continue sa traiasca fara suport dinafara, sa se reproduca si sa
evolueze? Sunteti ingrijorat de posibilitatea de a crea ceva
capabil de evolutie autonoma, care sa nu poata fi controlat de om,
nici chiar de oamenii de stiinta?



Craig Venter. La drept vorbind, nu stiu daca exista
un interes stiintific de a crea ceea ce ati spus. Organismul creat
de noi poate exista doar in laborator, in conditii speciale, si
consideram ca acesta e un criteriu important pentru dezvoltarile
viitoare. Daca am fabrica, de pilda, alge sintetice, ar trebui ca
acestea sa nu poata trai in oceane sau in alte medii naturale si ar
trebui sa introducem caracteristici cum ar fi niste "gene ale
sinuciderii" sau anumite dependente de ordin chimic, astfel incat
algele sa nu se inmulteasca in natura. De fapt, putem controla rata
de evolutie a organismelor, o putem face foarte rapida sau foarte
lenta. Suntem cu totul impotriva ideii de a elibera in natura
organisme sintetice si consider ca orice laborator care lucreaza in
acest domeniu trebuie sa fie obligat sa se asigure ca organismele
sintetice respective nu ar putea supravietui in afara laboratorului
sau a unitatii de productie. Cred ca e unul dintre aspectele cele
mai importante in acest domeniu, pe masura ce progresam in aceasta
directie.





Multi oameni de stiinta
sunt preocupati de faptul ca ultimele descoperiri reprezinta
patrunderea in domenii in care nu pot fi facute nici un fel de
predictii si e imposibil de anticipat unde ne vor duce toate
acesta. Nu credeti ca ar fi mult mai sigur sa nu ne mai asumam nici
un risc si sa punem capat cercetarilor?



Craig Venter. Daca oamenii de stiinta ar aborda
astfel problema, n-ar mai exista progres si am asista doar la o
continua deteriorare a mediului. Noi, oamenii, ne distrugem rapid
planeta, asa incat cred ca a incetini ritmul si a nu mai face nimic
nu e o optiune viabila. Daca tinem seama de toate lucrurile despre
care am vorbit deja - deversarea de petrol, dioxidul de carbon din
atmosfera, imposibilitatea de a asigura hrana si medicamnete pentru
toata populatia existenta in lume - nu vad cum ar putea cineva sa
fie multumit de situatia actuala. E o situatie care nu e buna
pentru nimeni, asa ca trebuie sa ne asumam niste riscuri
controlate, dezvoltand noi tehnologii care sa rezolve aceste
probleme; altfel, vom distruge mediul inca si mai repede si vom
disparea noi insine ca specie. Nu cred ca e un final asa de bun
incat sa merite sa ne ferim de riscuri.

[You must be registered and logged in to see this image.]






Dr. Venter, cat a costat,
in total, producerea acestei celule sintetice? Criza economica
afecteaza functionarea institutului dumneavoastra?



Craig Venter. Nu avem o cifra exacta; e vorba
despre o echipa de cca. 25 de oameni de stiinta, care lucreaza la
acest proiect de ceva vreme. Dupa estimarile noastre, costul total
al proiectului se situeaza undeva intre 35 si 40 de milioane de
doari, pentru o perioada de peste 15 ani. Aceasta suma nu cuprinde
numai costul fabricarii acelei celule, caci numai fabricarea
ADN-ului sintetic pentru asamblarea cromozomului acelei celule a
costat cca. 800.000 dolari. Deci, pana in momentul de fata, e vorba
despre un proiect costisitor. Cred ca recesiunea economica a
afectat cercetarea stiintifica in general, mai ales prin faptul ca
investitorii au ezitat, o vreme, sa mai faca noi investitii in
companii pentru a realiza noi performante in stiinta. Dar noi am
fost norocosi, avem fonduri pentru cercetare solide de la guvern si
donatori particulari care ne-au finantat prin contributii, avem si
investitori foarte devotati, care au o viziune pe termen lung
asupra investitiilor lor, deci am fost mult mai norocosi decat
majoritatea savantilor.

[You must be registered and logged in to see this image.]





Cum se infatiseaza proiectul in acest moment, din punct de vedere
economic? Veti incepe sa obtineti in curand produse vandabile
?



Craig Venter. Lucram intens la programul nostru de
genomica sintetica, finantat de ExxonMobil, cu scopul de a afla in
ce masura algele pot fi utilizate la scara industriala pentru
fixarea dioxidului de carbon si schitarea unor solutii alternative;
e un proiect major, in care sunt implicati majoritatea oamenilor
din companie. Insa cred ca una dintre primele aplicatii va fi
producerea de noi vaccinuri, poate chiar anul viitor, daca reusim
sa producem rapid noi surse de vaccin antigripal, de pilda.
Publicarea rezultatelor noastre pare sa fi stimulat imaginatia
multor oameni; credem ca e un lucru bun si speram ca si altii sa
aiba, in curand, idei noi pe care sa le poata dezvolta folosind
aceasta tehnologie.